Atena Elena Simionescu – Un regal de gravură

În nota unei permanente şi rafinate selecţii expoziţionale. Galeriile Dana au optat acum pentru întâlnirea cu artele grafice, ca semn de preţuire a acestei tehnici seculare, cu exponenţi memorabili, cu opere care figurează în cele mai cunoscute muzee ale lumii şi ale unor colecţionari de prestigiu din toată lumea. Cabinetul de stampe era şi este încă, locul predilect al meditaţiilor solitare sau al dialogurilor de profunzime. Oricum, întotdeauna şi peste tot, colecţionarul de gravură a avut şi are, un rang seniorial. Cine colecţionează gravură se distinge prin altitudine intelectuală şi respect faţă de creatorii acestor inestimabile valori estetice.

În context trebuie să evoc pe unul dintre pionierii artelor grafice din Moldova, Gheorghe Asachi cel care, înfiinţând clasul de zugrăvitură nu a ignorat artele grafice. În astfel de opere, prin posibilitatea multiplicării gravurilor, se viza, implicit, caracterul popular al unor asemenea opere. Trebuie subliniat faptul că desenul este rigoarea artei şi, pe cale de consecinţă, artele grafice pot circula în spaţii culturale mai largi, influenţa categorii cât mai diverse de beneficiari. Nu intenţionez creionarea unei istorii a artelor grafice în Moldova, ci doar nevoia de a sublinia un efort continuu de emancipare a limbajului şi modernizarea, potrivit unor câştiguri tehnologice recente a formei de expresie în gravură. Atena Simionescu, Decan al Facultăţii de Arte Vizuale, prin temperamentul mai degrabă introvertit decât expansiv, se grăbeşte încet, meditaţiile ei artistice fiind formele sublimate ale unor idei. Asemenea lui Camil Petrescu a avut deseori revelaţii şi le-a mărturisit cu aerul că ne invită în propria ei intimitate. Sensibilă şi creativă, artista face din traseele ei grafice pretexte de meditaţie şi introspecţie.

Genericul selecţiei, Amprente face trimitere la urmele timpului, semnele şi sensurile condiţiei umane şi a vegetalului, a tot ceea ce permite un punct de vedere despre sine şi despre lume. Daţi-mi un punct şi răstorn universul spunea un vizionar. Atena ar putea solicita o linie din care se va despleti un drum, un arabesc, o poveste sugerată, un ideal mereu iluzoriu. Amprenta este şi ea o urmă astrală, o dezbatere despre profunzimile eului, o dâră fragilă pe ecranele memoriei. Reflexivitatea o pune în situaţia de a regândi condiţia omului şi a lumii în ansamblu. Anticii desenau cercuri pe nisip şi credeau că devin invulnerabili. Astăzi construim buncăre şi devenim vulnerabili în raport cu propriile noastre limite. Armurile protectoare devin ineficiente atâta vreme cât omul încetează a se mai percepe ca o creaţie divină.

Atena Simionescu, practică pe spaţiul de expresie al unei culori neutre o fereastră deschisă către mâine, dar spre illo tempore, într-un balans semantic de mare rafinament. Mâna-stea argheziană aşteaptă întâlnire cu celălalt sugerat în oglinda de lumină a speranţei. Hârtia absoarbe culoarea spiritualizată prin absenţa materiei, prin dialogul formelor esenţializate până la nivelul de concept astfel încât impactul vizual este inechivoc şi definitiv. Cultura fragmentului are sensul unui citat memorabil, iar intervenţiile plasticianului pe suprafaţă devin comentariul sugestiv asupra ansamblului grafic.

Multe dintre compoziţiile graficiene evocă potenţialul expresiv al florilor anotimpurilor şi o face cu discreția de a nu strivi corola de minuni a lumii. Traseele grafice, forma mereu dinamică şi ritmată a grafiei presupun succesive lecturi ale imaginii spre a avea acces la subtilitatea metaforelor grafice. Elementele florale sunt parcă arabescurile desprinse din caligrafiile orientale, citite şi interpretate din unghiul unui visător mereu vulnerabil.. Volutele ample, insinuante ale liniilor curbe, angularităţile impuse de un context constructiv asigură varietatea formelor de expresie, tehnica mixtă permiţând cele mai variate soluţii. Din structura unei banale cutii, tratată în perspectivă plonjantă, devine un fel de bucurie a dezvăluirii unui potenţial mister. Florile timpului, stilizate până la esenţial, ţin de structurile materiei prin formă şi de divinitate prin culoare şi miros.

Scrisorile fac aluzie la practici defuncte în raport cu SMS-urile impersonale, Alternanţele, Introspecţiile, Iedera, Ierbarul, Efervescenţa, Portalul şi încă atâtea altele, exprimă prin plenitudine imaginativă un mod de a se bucura împreună cu ceilalţi. Numai astfel premiza dialogului îţi poate produce efectele emoţionale şi estetice.

Cât priveşte tehnicile abordate, ele mizează în varietatea lor pe câteva puncte de reper, între care tehnicile mixte, aquaforte şi aquatinta, precum şi pe foarte expresiva tehnică a carborundumului. Obţinerea efectelor plastice este rezultatul studiilor permanente, experienţelor proprii obţinute uneori prin utilizarea unor materiale neconvenţionale, modelate astfel încât să poată sugera ritmuri interioare şi coerenţă la nivelul ansamblului. Una şi aceeaşi lucrare suportă numeroase suprapuneri şi decupaje realizate în aşa fel încât ansamblul grafic să sugereze coerenţa ideii şi transparenţa nobilă a straturilor de culoare. Atena Elena Simionescu îşi asumă cu responsabilitate pasagere dregătorii universitare, dar nu poate uita nici o clipă de propriul şi nobilul, prin har, destin de creator. Premiile artistice, numeroase, nu sunt altceva decât floarea aşezată la butoniera unui talent exponenţial...

Valentin Ciucă, critic de artă