Intoarcerea mesterului Hidalgo

Eugen Stefan Bousca, pictorul creatiunilor picturale de dimensiuni simfonice, monumental beethoveniene, in pinzele caruia pulseaza o atmosfera wagneriana, orfevrierul vizionar al graficii romanesti de carte, Hidalgo al cetatii noastre, cum a fost nu intimplator numit acest moldovean "cavaler al tristei figuri", s-a intors dupa 20 de ani ca intr-o inviere in Iasii lui dragi.

N-a iesit cu mersul cel impunator si elegant pe strazile Iasilor ca sa atraga toate privirile cu aparitia fantasmatica si nici nu i s-a auzit glasul de tunet, vitriolind ticalosia regimului comunist. Renasterea sa are oarecari similitudini cu cea din cenusa a Pasarii Phoenix.

Dupa moartea artistului, in 1991, casa sa de pe strada Golia 5, pe care o destinase a fi muzeul intinsei lui opere de aproape 5000 de lucrari, a fost pur si simplu furata caramida cu caramida de raufacatori si a disparut peste noapte ca si cum n-ar fi existat vreodata. Tot atunci, multe dintre creatiile ocrotite cu atita devotiune de artist, cit s-au aflat sub veghea sa, s-au facut nevazute. Eugen Stefan Bousca si lucrarea lui atit de roditoare au intrat in uitare.

Dar deodata, ca printr-un miracol, in acest an 2011, de gratie pentru mester, s-a rupt pinza tacerii si o parte din mostenirea artistica pe care ne-a daruit-o a iesit la lumina si s-a aratat iar iesenilor. S-a savirsit aceasta neasteptata, insa asa de binevenita restituire prin Retrospectiva deschisa in iunie si iulie 2011 la Galeria "Dana" din strada Cujba si prin albumul tiparit de Editura "Dana Art". Acestea au avut meritul sa revele unicitatea acestui "zugrav de subtire" si sa redefineasca locul pe care il ocupa in areopagul artelor frumoase.

Fericitul moment recuperatoriu are, iata, o continuare la fel de inspirata si folositoare. Se petrece la o galerie neconventionala, Galeria de la Gard, o buna si fertila idee a poetului si managerului cultural Nichita Danilov, care si-a cistigat un loc binemeritat in toposul spiritual iesean. Asadar, unele dintre piesele prezente in Retrospectiva si album sint infatisate in reusite transpuneri tipografice in vitrinele de pe gardul din fier forjat al Gradinii Copou, la intrarea principala. E o selectie graitoare, pentru ca prin exponatele acestei expozitii se reliefeaza elocvent elementele caracteristice ale artei demiurgului.

Regasim pe simezele Galeriei de la Gard citeva dintre compozitiile de ampla respiratie, "Drumul Crucii", „Fete dace”, "Zboara cocorii", "Lada de zestre", "In Gradina Botanica", "Agapia - vedere generala", "Razboi si pace". Acestea fac dovada rafinamentului componistic, decorativismului de factura speciala, suflului epopeic, originalitatii vederilor ascensionale si ponjante, cromaticii tusante, cu accente lirice si expresioniste, intr-o impreunare izvoritoare de expresie puternica, colorismului particular, degajat prin utilizarea unor tehnici ce-i apartin, precum tehnica moldoveneasca si noua tehnica moldoveneasca.

Totodata, ne este substantial demonstrata maiestria ilustratorului de carte, desi cuvintul nu exprima cuprinzator originalitatea plasmuitorului recreator pe marginea unor texte ilustre. La Galeria de la Gard iubitorii de frumos se intilnesc cu doua dintre capodoperele acestui corifeu al graficii romanesti de carte,cu ilustratiile la „Luceafarul" de Mihai Eminescu si la „Harap Alb „ de Ion Creanga, expuse pentru prima data in 1957 la Bucurest, la galeria ziarului „Universul". Impresia produsa de ilustratii a fost profunda si l-a determinat pe tinarul comentator de atunci, nemuritorul de azi Dan Haulica, cel care a vernisat si Retrospectiva de la Iasi din 2011, sa scrie la vremea respectva in „Gazeta literara" ca Bousca e un „mare decorator".

In ilustratiile la "Luceafarul", Bousca, cum el insusi o marturiseste intr-o lunga convorbire cu Gloria Lacatusu, a aspirat sa atinga sublimitatile extraterestrului. A izbutit datorita capcitatii de a dezmargini spatiul si a conferi pieselor de dimensiuni relativ restrinse amplitudine cosmica si a revarsa asupra-le o lumina de curcubeu cu izvod cromatic. In pandantul plastic la basmul "Harap Alb", Bousca a tesut privelistile de poveste, torcind firul splendorilor covoarelor romanesti. Mai mult, le-a scaldat, potrivit propriei confesiuni, in lumina ferestrelor de la Golia, asa cum staruia aceasta din amintirile copilariei. Zidirea sa artistica a capatat astfel in grafica la "Harap Alb" intruchipare gotica.

Toate acestea pot fi vazute, daca vom ingadui putin, la Galeria de la Gard, acolo unde mesterul Hidalgo, Eugen Stefan Bousca, a adastat spre a ne desfata inca o data.

Grigore ILISEI, scriitor