Desant bucurestean in galeriile Iasului

Cronica de arta este un gen ca te pune de multe ori in dificultate. Mai intii te obliga sa tii pasul cu intimplarile in desfasurare, chiar daca acestea se succed intr-un ritm care te depaseste. Alteori, te aduc in fata unor evenimente care, prin amploare si diversitate, surclaseaza bunele tale intentii. Entuziasmul "vinatorii de sens" ori deliciul "pindei" exegetice palesc in conditiile unei oferte artistice supradimensionate. Ce te faci cind participantii la un proiect sint de ordinul zecilor sau chiar al sutelor? Eschiva critica este inevitabila, dind prioritate evidentelor notabile si mai putin subtilitatilor plastice etalate de toti autorii in lucrarile lor. Replierea, in acest caz, este selectiva si subiectiva, favorabila indeobste perspectivei si nu amanuntelor.

Astfel de precautii sint valabile si in cazul evenimentului expozitional pe care il evoc aici, derulat simultan in trei importante galerii ale Iasului - Dana, Tonitza, apARTE -, reunind artisti bucuresteni de la Universitatea Nationala de Arta (UNArte). Meritul organizarii revine pictorului Marcel Bunea, sustinut in demersul curatorial de institutiile academice de profil din ambele orase, dar si de filialele Uniunii Artistilor Plastici la care sint arondati, impreuna cu presedintii lor - Petru Lucaci si Constantin Tofan. Demersul comun al profesorilor si studentilor de la UNArte a presupus o impresionanta desfasurare logistica si de efort, de la editarea unor cataloage de prezentare, pina la prezenta fizica a multor expozanti, inclusiv la cele doua vernisaje petrecute in urbea noastra: unul in Copou, la Galeria apARTE - pentru expozitia studentilor, celalalt de la Galeria Dana - unde sint reunite parte din lucrarile dascalilor.

Intentia organizatorilor este una de apreciat: sa arate colegilor ieseni citeva din preocuparile si tendintele scolii bucurestene de pictura. Miza declarata este cunoasterea si promovarea mutuala, astfel incit, in astfel de ocazii, sa se relege solidaritatea de breasla necesara in vremuri nu tocmai incurajatoare. Tematic vorbind, lucrarile expuse sint lipsite de un numitor comun. Ele reprezinta, in fapt, exercitii plastice de traseu, ilustrind "starea actuala" a interesului artistic, surprins in ipostaze netrucate, dezbracate de solemnitati artificiale. Poate in acest fel se explica atmosfera degajata, conviviala si fireasca, de la vernisajele iesene, acolo unde arta a fost resimtita ca un "teritoriu al libertatii" (M. Bunea).

Ce ati putea vedea in cele trei spatii expozitionale? Mai intii studentii: Magdalena Arnaudova (cu pictura-colaj si inserturi discursive), Claudia Ion si Diana Tudose (schitind posturi corporale mai putin obisnuite), Ana Barbu, Andreea Nagy, Dominic Vartosu (cu variatiuni pe tema Cremaster, a aberatiilor genetice in felul celor inspirate de Matthew Barney), Adrian Buzduga (cu ironii care sfideaza gravitatea icoanelor si ipocriziile "fetelor" bisericesti - Toma vs. Jerry), Adelina Gavrila (etalind cu dezinvoltura unele tabuuri erotice - Silent scream), George Marinciu (pictind chipurile monocrome ale degradarii fizice), Eugen Raportoru (cu peisaje in gri ale periferiei urbane), Andrei Tudoran (asociind caricatural pe Sfintul Ieronim cu mitologiile postmoderne ale Internetului), Marius Vatamanu (colaje ilustrate, cu substrat politic - Letters from Romania), Razuan Boar (studii de culoare in registrul pop-artei), Diana Manole (ilustrind anatomii surprinse intr-o secventialitate dinamica).

Expozitia profesorala aduna Treisprezece autori - acesta fiind si titlul catalogului de prezentare. Sfidind superstitiile, maestrii convertesc ocurentele cifrei fatidice in ocazie aducatoare de noroc. Ion Anghel expune colaje pictural-textile, Cezar Atodiresei - structuri modulare, retele rizomatice, forme in rosu, Marcel Bunea - arhitecturi cromatice incintatoare, Catalin Balescu - compozitii seriale, recurente formal, antropologii repetitive, Alexandru Chira - geometrii poematice, viziuni poetico-spatiale, Petru Lucaci - anatomii umane in clar-obscur, George Moscal - structuri arhetipale, Traian Boldea - mitologii stilizate, Ion Lazar - motive iconografice bizantine, Marian Maria - densitati cromatice elementare, Horea Pastina - compozitii florale si decorative quasi-transparente, Alexandru Radvan - studii antropomorfe, Mihai Sarbulescu - simboluri crestine primare desenate pe armatura metalica a clopotelor bisericesti.

In expozitia studentilor si profesorilor de la UNarte diversitatea este suverana, fara ca aceasta sa constituie un handicap. Registrele tematice, tehnice si stilistice sint minuite cu pricepere si rafinament. Spiritul "scolii" de arta care livreaza modele si in care se formeaza discipoli este cit se poate de evident. Dialogul generatiilor nu pare unul de conjunctura, caci obedientele paideice se combina reusit cu subversivitatile si ereziile formale, independent de virsta si statut.

Daca exista o lectie de retinut din prestatia artistilor bucuresteni, aceasta este de modestie si profesionalism. Divulgarea mutuala a experientelor de atelier nu inseamna deconspirarea ilicita a secretelor meseriei, ci o proba suplimentara in favoarea dialogului plastic si a respectului fata de celalalt. Este rindul artistilor ieseni sa raspunda provocarii. M-as bucura ca si atunci sa am ce povesti...

Petru Bejan, critic de artă