Samy Briss sau întoarcerea fiului risipitor...

Cunoscuta parabolă, devenită celebră și prin mijlocirea lui Rembrandt, exprimă nevoia intimă a omului de a se întoarcere la obârșii. Altfel spus, asistăm la un ritual desprins din memoria afectivă și motivat prin nevoia de regenerare energetică și spirituală. Samy Briss, născut la Iași în anul 1930, a izbutit să configureze o carieră internațională remarcabilă, amprenta sa stilistică asigurându-i cota valorică internațională, dar și un loc distinct prin viziune și stil între cei care-și dispută trofeele nemuririi.

În urmă cu puțini ani am aflat, cu regretată întârziere, că artistul originar din România, marcat de firești nostalgii, a venit o vreme la Iași, a locuit la Hotelul Unirea și că aici s-a reîntâlnit cu propria copilărie. Impactul emoțional a fost, desigur, invadat de nostalgie, flanările pe vechile ulițe, câte mai sunt, i-au înfiorat memoria afectivă. În fond, în fiecare dimineață își dădea întâlnire cu propria sa memorie afectivă. Locul unde te naști, unde descoperi uimit, miracolul luminii și al propriului suflet este unic și irepetabil. Cred că doar o excesivă modestie, o rafinată discreție, l-a ținut departe de confrații ieșeni, cei care s-ar fi simțit onorați de o astfel de întâlnire spirituală.

Proiectul aflat în desfășurare și definitivare prin intermediul Galeriilor Dana, vizează , dincolo de nostalgiile firești, o reintegrare a artistului în dimensiunea valorilor ieșene, includerea sa în Dicționarul ilustrat al Artelor frumoase din Moldova nefiind altceva decât modul firesc al ieșenilor de a-și onora concitadinii mai vechi sau mai noi, de a aduce în primplanul interesului public valorile ce au definit, în timp, un patrimoniu menit să dureze în conștiința generală. Lista generoasă a celebrităților orașului, alături de savanții răsplătiți cu onoruri academice i-a inclus constant și pe creatorii de frumos, pe cei care au avut constant și fertil acces la spiritualitate și bunurile simbolice.

Samy Briss s-a format ca artist în România, însuflețit de prestigiul și rigoarea academică a maestrului său Camil Ressu, unul dintre pictorii exponențiali ai vizualului românesc. În acest ambient elevat, potrivit așteptărilor candidatului la glorie, Samy Briss s-a plămădit nu doar un pictor ci și, la fel de important, un caracter. Ideea frumosului artistic, valorile, ierarhiile, rigoarea profesională, labirintul originalității, au devenit teme de reflecție și strategie în plan estetic. Prestigiul Academiei de Artă, numele sonore ale profesorilor care aveau temeinice studii în țară și în marile capitale artistice europene, conferea credibilitate și sens demersurilor lor artistice. Temelia acestui eșafodaj spiritual s-a pus în spațiul românesc și această lecție se va desăvârși continuu în timpul anilor de maturitate în Israel și chiar ai tinerei senectuții la Paris unde a devenit un nume respectabil. A emigrat în Israel la vârsta de 30 de ani, chemat de vocea sângelui și a destinului, s-a dăruit unor proiecte artistice majore, alături de pictură și grafică realizând sculptură ambientală, decorațiuni multiple, obiecte cu valoarea estetică. Implicarea în viața artistică a Israelului, disponibilitățile creative multivalente, nevoia de a dărui semenilor săi bucuriile spirituale meritate au relevat o putere excepțională de a adecva viziunile plastice și cromatice ale unei modernități plină de fervoare și preocupată de descoperire unui patern israelian.

Inventivitatea invocată ține de resorturile adânci ale creativității, pe fundalul reformator al unui nou stat supus, din păcate, deseori, unor provocări devenite conflicte. În paralel cu expozițiile deschise în Israel, expune în marile galerii ale vremii, unde rigoarea estetică și priza la un public elevat erau condiționalități obligatorii. Operele sale se află, de la un eveniment la altul, într-o evidentă creștere de interes, ziarele, revistele, radioul și televiziunea îi multiplică imaginea unui creator original, deschis stilistic atât spațiului israelian, cât și celui universal. În această a doua opțiune, sugerând filiații cu soluțiile cubiste picassiene , cu suprarealismul lui Paul Klee sau soluțiile bizare, onirice, ale lui Victor Brauner, pictorul se dovedește a fi permanent într-o vervă creativ-imaginativă inepuizabilă. Formula dublului în unele compoziții sugerează multiplicarea, perechea ideală, căutarea celuilalt, nevoia expresiei cubiste fiind soluția expresivității. Racordurile stilistice cu Victor Brauner sau Marc Chagall sugerează afinități elective, fiind elevate întâlniri spirituale, desprinse din matricea unei formule ce se dezvoltă exponențial. Formele trec lejer unele în altele, se întrepătrund sau se despart într-o geometrie mereu variabilă, nuanțată de cromatismul rafinat cu acorduri și game coloristice tandre.. Arhitecturile compoziționale ale lui Samy Briss fac din fantezia debordantă, incitantă vizual și subtilă cromatic, un dialog neconvențional și uneori aparent rebel. Numai că, ochiul exersat al privitorului va surprinde dincolo de suprafața imaginii fie motivul zborului, implicit al aripii, al ihtiologicului, unde apa și lunecarea sugerează universul acvaticului, fie acela al universului florilor multicolore, instrumentelor muzicale, portretelor într-o varietate practic ilimitată.

Stilistica imaginilor alternează între volumetriile instrumentelor muzicale, unde curbele fac relația cu cele ale unui contur feminin, cu expresiile incitante ale unor volume unde grația suprafeței sugerează tactilitatea și atracția mângâierii... Pudra culorilor amplifică dorința atingerii discrete a instrumentelor muzicale, unde sunetul are consonanță în vibrațiile gracile ale formei plastice. Tot astfel se întâmplă și în cazul compozițiilor grafice, remarcabile fiind ciclurile Muzicienii și seria Confidențelor.

S-a făcut de timpuriu remarca ce sugerează oarecari afinități ale lui Samy Briss cu Moshe Castel sau Marc Chagall. Asocierea îl onorează, cerul viziunilor fiind frecventabil de toți cei interesați. Tot astfel, s-a vorbit despre icoanele bizantine sau viziunile lui Paul Klee. Racordurile sugerate uneori pot fi acceptate sau respinse cu aceeași nonșalanță cu care artistul se simte liber să gloseze pe temele predilecte și să aibă acces mereu și mereu la alte soluții. Creația nu poate fi nicicând repetitivă deoarece noi înșine suntem în fiecare clipă locuit de un altcineva... care are dreptul de a fi el însuși, diferit. Variațiile pe tema muzicii au plasticitatea și sonoritatea melodică a unui madrigal sau a unei gavote. Ritmul formei, volumetria ei, este prin ea însăși o muzică celestă. Alte lucrări cum ar fi Muntele albastru, Corolă, Trio la chitară, Promenadă, Serenadă, Trubadur, Pasărea geloziei, Sulamita, Portret sunt atâtea alte compoziții memorabile ce au vitalitatea expresiei de unde spiritul ludic nu poate fi exclus. Dimpotrivă. În raport cu o lume nevrotică și obosită, indiferentă sau agresivă, compozițiile pictorului relaxează terapeutic prin nota subtilă de umor a unor soluții grafice amuzant- reconfortante. În Statele Unite, în Franța, Israel sau România, pe orice alt meridian, pictura lui are sensul unei terapeutici pe bază de spirit rafinat și umor tandru... Surâsul lui Briss vine din inteligență și din libertatea de a striga că regele e gol... Bufnița din selecția de la Iași veghează simbolic insomniile noastre și ne invită să zâmbim. Dacă putem... Mai ales fără nici o urmă de motiv. Artistul ieșean, revenit în propria copilărie, este asemenea baladiștilor populari, kleizmerilor, fericiților hoinari care guvernează peste noaptea timpului...

Valentin Ciucă