Andrei Tudoran: o Românie privită altfel

Una din erorile frecvent întâlnite în judecățile cu privire la arta contemporană este aceea de a o eticheta în bloc drept „postmodernă”. Realitatea este cu totul alta. Poți fi postmodern retroactiv, adică venind dinspre trecut, după cum poți fi contemporan fără a fi recunoscut ca postmodern. Doar parte din producția artistică a prezentului admite o asemenea calificare, după cum o alta - majoritară – i se eschivează.

Din perspectiva criticilor inveterați, postmodernitatea este asociată răului absolut, derivei axiologice, rătăcirii fără de țintă și sens. Deconstrucția voluntară a formelor, mixajul genurilor, exuberanța ludică, aparența frivolă, reflexivitatea, disponibilitatea conceptualizării, persiflarea și ironia sunt denunțate ca semne ale superficialității cronice sau imaturității păguboase.

Că lucrurile nu stau chiar așa o demonstrează și recentul proiect .Ro, al lui Andrei Tudoran, de la Galeria „Dana”. Un survol al aplicațiilor tematice ne arată că artistul postmodern, departe de a bagateliza „meșteșugul” artistic, îl ia cât se poate de în serios.

Venit de la Universitatea de Arte din București, Andrei Tudoran – pictor tânăr, dar deosebit de talentat - înfățișează o Românie contrastantă, pestriță, aparent neașezată, în care frumosul se îmbină cu urâtului, firescul coabitează cu scandalosul, naturalul se confundă cu stridentul. Nu doar lumea pare strâmb întocmită; deformată este și percepția pe care o avem despre aceasta. Vedem lucrurile nu cum sunt în realitate, ci cum ne sunt prezentate prin „ochii de sticlă” ai televiziunii și internetului – fragmentate, incoerente, risipite fără noimă. Tablourile lui Andrei Tudoran se aseamănă unor ecrane intens „pixelizate” sau, dimpotrivă, goale de conținut, ca atunci când ștergem din greșeală o imagine din calculator.

Buna fortificare ideatică, excelenta manualitate, voluntara hibridare stilistică sunt probe că Andrei Tudoran recurge cu pricepere, dar și discernământ, la recuzita postmodernității. Cum să ne convingem că așa stau lucrurile? Deschizând ușa Galeriei „Dana”. Cu siguranță, merită…

Petru Bejan

Revista de artă vizuală ISART, nr. 1/2015, editată de Editura Dana Art – Galeria DANA