2021
Posted on

ANDREI ALECSANDRU
“FLUX03-SPATIU”

 

„Memoria asupra spaţiului, oamenilor, datelor istorice, asupra a tot ce formează existenţa umană, a devenit un bun de consum, digitalizat, stocat, uitat. Suma de imagini asupra unui moment nu mai reprezintă o informaţie, ci o repetare banalizată a unui gest.
Dar ce se întâmplă atunci când intervine documentarea prin simboluri vizuale, întipărite în textură ce evocă întruchiparea memoriei, în fapt a experienţelor extrase din context pentru a studia profunzimea spaţiului şi calitatea iluzorie a senzaţiei?
Andrei Alecsandru răspunde prin înregistrarea efectivă a timpul, a unui moment oprit, prin intermediul lucrărilor înzestrate cu statut de artefact, în fapt metafore ce conservă efemeritatea şi vulnerabilitatea într-un jurnal în care explorează trecutul şi imprevizibilul. Pornind de la realul cunoscut, vegetaţie, repere spaţiale, artistul te poartă înspre spaţii sugerate, plăsmuite sub forma unui traseu cu nenumărate alei ale impresiei.
Texturile eterogene iniţiază un dialog cu privitorul şi, mai ales, între ele. Memoria individuală în raport cu existenţa fizică a obiectului se află într-un flux constant, Andrei Alecsandru observând printr-o lentilă ce dilată, elementele micro ale existenţei, sugerând astfel posibile spaţii ale intimităţii lăuntrice. Propria cunoaştere, decantată sub for selecţiei amintirilor, întăresc linia autobiografică, a unor infrastructuri ce conectează dimensiunea existenţei fizice cu cea a […]

2021
Posted on

MAXIM DUMITRAȘ

Absențe încercuite

 

Maxim Dumitraş captează esenţa în golul-manifest, cel al deschiderii către infinit, provocând privitorul să devină conştient în faţa proceselor de creştere, senzaţie, ingeniozitatea captivantă în simplitatea sa a „absenţei” transmite forma posibilă a universului.
În balans, sub propria greutate sau vânt, lovindu-se una de alta sau suprapunându-se, verigile proiectează prin deschideri lumină iar prin forme desene în umbră, o meditaţie asupra apariţiei şi dispariţiei. O armonie se conturează prin opoziţii: flexibilitate și forță, plenitudine și gol, lumină și umbră, mișcare și liniște. Prin reducţia materialului şi sintaxa minimalistă, în natură, verigile devin aureole de lumină, iar în spaţiul galeriei acestea poartă amintirea amprentelor universalităţii, făcând ca peretele alb să devină o mare pânză transparentă.
„Puritatea” artei lui Maxim Dumitraş emerge atât din decorporalizarea materiei cât şi din raportul aproape imperceptibil ce se instalează între cele două polarități ale universului (citite în cheia materia-absenţă), polarităţi într-o mişcare şi schimbare perpetuă, ce înfățișează forma din vid și vidul din formă. (Maria Bilașevschi, critic de artă)

2021
Posted on

Eugen Alupopanu  Crossing the line Călător şi descoperitor, introspect, ironic şi autosatiric, cu un umor înţepător şi o privire ce opreşte în linie zumzetul exterior, Eugen Alupopanu nu este artistul unui singur proiect grandios, ci articulează în perioade precis delimitate în timp (chiar dacă acestea se extind într-un continuu progress), sub o matrice unitar stilistică, […]